Legea Whistleblower a fost oficializată!
-
CreatedMarți, 27 Decembrie 2022
-
Created byAna-Maria CTCE
-
Last modifiedJoi, 23 Ianuarie 2025
-
Revised byAna-Maria CTCE
-
Favourites787 Legea Whistleblower a fost oficializată! /content_page/item/787-legea-whistleblower-a-fost-oficializata
-
Categories
A fost stabilit cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă, în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
Astfel, în Monitorul Oficial nr. 1218 din 19 decembrie 2022 a fost publicată Legea nr. 361 din 16 decembrie 2022 privind protecția avertizorilor în interes public.
Actul normativ reglementează procedura de primire, de examinare şi soluționare a raportărilor, drepturile şi obligațiile persoanelor care efectuează raportări sau divulgă public informații privind încălcări ale legii, măsurile de protecție a acestora, obligațiile autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi persoanelor juridice de drept privat, drepturile persoanelor vizate, precum şi atribuțiile autorităților competente.
Legea se aplică persoanelor care efectuează raportări şi care au obținut informațiile referitoare la încălcări ale legii, într-un context profesional. În categoria acestor persoane intră, cel puțin, următoarele:
- lucrătorii;
- persoanele care desfășoară o activitate independentă;
- acționarii şi persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum şi voluntarii şi stagiarii remunerați sau neremunerați;
- orice persoană care lucrează sub supravegherea şi conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților şi a furnizorilor acesteia.
În temeiul acestei legi, modalitățile de raportare sunt următoarele:
- raportarea internă;
- raportarea externă.
Raportarea privind încălcări ale legii se efectuează, în principal, prin intermediul canalelor interne de raportare existente. Avertizorul în interes public care efectuează o raportare privind încălcări ale legii poate alege, însă, între canalul intern de raportare şi canalul extern de raportare.
La alegerea canalului de raportare avertizorul în interes public poate lua în considerare aspecte precum:
- existența riscului de represalii, în cazul raportării prin canalele interne;
- imposibilitatea remedierii încălcării în mod eficace prin intermediul canalelor interne de raportare.
Raportarea cuprinde, cel puțin, următoarele: numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorități, instituții publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum şi, după caz, probele în susținerea raportării, data şi semnătura, după caz.
Raportările se înscriu într-un registru, care cuprinde data primirii raportării, numele şi prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, obiectul raportării şi modalitatea de soluționare.
Persoana desemnată să soluționeze raportarea are obligația de a nu dezvălui identitatea avertizorului în interes public şi nici informațiile care ar permite identificarea directă sau indirectă a acestuia, cu excepția situației în care are consimțământul expres al acestuia.
Deosebit de important este faptul că angajatorii - persoane juridice de drept privat cu mai puțin de 50 de angajați nu au obligația de a avea un atare canal intern de raportare. În cazul entităților publice însă, numărul de angajați nu prezintă relevanță. Chiar și așa, există o aplicare etapizată a obligației de a institui un canal intern de raportare. Odată cu intrarea în vigoare a legii, doar entitățile private care au mai mult de 249 de angajați trebuie să aibă aceste canale pregătite. De la aceeași dată e valabilă obligația și pentru autorități și instituții, precum și celelalte persoane juridice de drept public.
Abia din data de 17 decembrie 2023, obligația intră în vigoare și pentru persoanele juridice de drept privat care au între 50 și 249 de angajați, potrivit art. 36 din lege.
Actul normativ mai prevede că persoana desemnată, precum și mijloacele de raportare trebuie aduse la cunoștința fiecărui angajat, prin afișare pe pagina de internet a instituției și prin afișare la sediu, într-un loc vizibil și accesibil. Angajatorul trebuie să se asigure că, în orice moment, cel puțin un mijloc de raportare este accesibil.
În afară de necesitatea de a avea acest responsabil, la fel de important e ca toate companiile vizate de obligația de a avea un canal intern de raportare și toate entitățile publice să pună la punct modalitatea în care vor primi raportări ce asigură confidențialitatea avertizorului și a oricărei terțe părți menționate în raportare și care împiedică accesul neautorizat. Pentru încălcarea acestei obligații se stabilește o amendă între 4.000 și 40.000 de lei.
Dacă un angajat - avertizor a făcut o raportare și cineva din companie află de asta, sunt interzise orice forme de represalii, amenințări cu represalii sau tentative de represalii, în special cele care privesc:
- orice suspendare a contractului individual de muncă ori a raportului de serviciu;
- concedierea sau eliberarea din funcția publică;
- modificarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu;
- reducerea salariului şi schimbarea programului de lucru;
- retrogradarea sau împiedicarea promovării în muncă sau în funcția publică şi a dezvoltării profesionale, inclusiv prin evaluări negative ale performanței profesionale individuale, inclusiv a funcționarilor publici, sau prin recomandări negative pentru activitatea profesională desfășurată;
- aplicarea oricărei alte sancțiuni disciplinare;
- constrângerea, intimidarea, hărțuirea;
- discriminarea, crearea unui alt dezavantaj sau supunerea la un tratament inechitabil;
- refuzul de a transforma un contract de muncă pe o perioadă determinată într-un contract de muncă pe durată nedeterminată, în cazul în care lucrătorul a avut așteptări legitime că i s-ar oferi un post permanent;
- refuzul de a reînnoi un contract de muncă pe o perioadă determinată sau încetarea anticipată a unui astfel de contract;
- cauzarea de prejudicii, inclusiv la adresa reputației persoanei în cauză, în special pe platformele de comunicare socială, sau pierderi financiare, inclusiv sub forma pierderii oportunităților de afaceri şi a pierderii de venituri;
- includerea pe o listă sau într-o bază de date negativă, pe baza unui acord sectorial sau la nivel de industrie, formal sau informal, care poate presupune că persoana în cauză nu își va găsi, în viitor, un loc de muncă în respectivul sector sau în respectiva industrie;
- rezilierea unilaterală extrajudiciară a unui contract pentru bunuri sau servicii, fără a fi îndeplinite condițiile în acest sens;
- anularea unei licențe sau a unui permis;
- solicitarea de efectuare a unei evaluări psihiatrice sau medicale.
Legea care transpune așa numita Directivă Whistleblower - Directiva nr. 2019/1937 poate fi accesată AICI.