Normele privind educația și formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică se regăsesc acum în Monitorul Oficial !

     În 3 septembrie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 811 Procedura privind recunoaşterea calificărilor profesionale ale cetăţenilor statului român, cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene (U.E.), al Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, respectiv cetăţenilor statelor terţe titulari ai Cărţii Albastre a U.E., eliberată în România sau de un alt stat membru al U.E., în vederea exercitării profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în România, aprobată prin Hotărârea nr. 8 din 27 martie 2020.

     Procedura menționată anterior este conținută de Hotărârea Colegiului Psihologilor din România nr. 1 din 11 ianuarie 2019 pentru aprobarea normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, publicată, la rândul ei, în Monitorul Oficial nr. 173 din 5 martie 2019.

     Conform art. 1 din procedură, profesia de psiholog se exercită pe teritoriul României, în condiţiile prezentei proceduri, de către următoarele persoane fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în psihologie care nu este emis de către autorităţile competente din România:

• cetăţeni ai statului român;
• cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, denumită în continuare U.E., al Spaţiului Economic European, denumit în continuare S.E.E., sau ai Confederaţiei Elveţiene;
• cetăţeni ai statelor terţe titulari ai Cărţii Albastre a U.E., eliberată în România sau de un alt stat membru al U.E.

     Colegiul Psihologilor din România este autoritatea de recunoaştere a calificării profesionale obţinute de persoanele prevăzute la art. 1 din procedură.

     Cap. II din procedură dezvoltă condițiile și procedura privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cu caracter temporar şi ocazional, în România. Astfel, cetăţenii unui stat membru al U.E., al S.E.E. sau ai Confederaţiei Elveţiene pot să exercite profesia de psiholog cu drept de liberă practică, cu caracter temporar şi ocazional, în România, urmând prezenta procedură.

     Persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) din procedură care doresc să exercite profesia de psiholog cu drept de liberă practică, cu caracter temporar şi ocazional, în România sunt exceptate de la procedura atestării, precum şi de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România sau de la plata unei taxe administrative.

     Persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) din procedură care doresc să exercite profesia de psiholog cu drept de liberă practică, cu caracter temporar şi ocazional, în România au obligaţia de a depune la Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România, prin poştă, e-mail, respectiv prin orice serviciu de curierat sau prin platforma aferentă punctului de contact unic european, o declaraţie autentificată de un notar public referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul României, precum şi la durata prestării acestor servicii.

     În cazul în care solicitantul intenţionează să exercite profesia de psiholog cu drept de liberă practică, temporar sau ocazional, în România pe o perioadă mai mare de un an, declaraţia se va reînnoi o dată pe an, în decursul anului respectiv.

     Cu ocazia solicitării iniţiale sau în cazul intervenirii unei schimbări materiale privind situaţia stabilită în documente, declaraţia prevăzută anterior va fi însoţită de următoarele documente:

1. cererea privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cu caracter temporar şi ocazional, în România:
2. dovada cetăţeniei solicitantului;
3. o atestare care să certifice faptul că, la momentul eliberării atestării, solicitantul este stabilit legal într-un stat membru în scopul exercitării profesiei de psiholog, că nu îi este interzisă exercitarea acesteia, nici măcar temporar, precum şi că nu există condamnări penale sau vreo suspendare temporară sau definitivă de la exercitarea profesiei;
4. dovada calificărilor profesionale, respectiv documentele care atestă competenţele profesionale în domeniul psihologiei, eliberate de statul de origine, în copie legalizată;
5. declaraţie privind cunoaşterea limbii române.

     În termen de cel mult o lună de la data primirii declaraţiei şi a documentelor însoţitoare complete prevăzute la art. 6 din procedură, Colegiul Psihologilor din România informează solicitantul cu privire la decizia sa:

1. de respingere a cererii şi de a nu verifica calificările profesionale, în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 din procedură;
2. după verificarea calificărilor profesionale ale solicitantului:

• de a-i solicita să promoveze o probă de aptitudini;
• de admitere a cererii şi de a permite exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

     Solicitantul poate contesta decizia conducerii operative a Colegiului Psihologilor din România, în termen de 10 zile de la comunicarea acesteia, la Comitetul director.  În termen de 30 de zile de la comunicare, Comitetul director va analiza contestaţia formulată şi, după caz:

1. va dispune eliberarea autorizaţiei provizorii de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada şi activităţile solicitate prin cerere;
2. va respinge contestaţia.

Restul dispozițiilor privind Procedura privind autorizarea cetăţenilor unui stat membru al U.E., al S.E.E. sau ai Confederaţiei Elveţiene atestaţi ca psiholog de către autorităţile competente din statul de origine să exercite în România profesia de psiholog cu drept de liberă practică, precum și cele ce vizează Procedura privind autorizarea cetăţenilor unui stat membru al U.E., al S.E.E. sau ai Confederaţiei Elveţiene care au dobândit în statul de origine o diplomă de licenţă în psihologie şi care doresc să exercite în România profesia de psiholog cu drept de liberă practică - AICI