UE: noi sancțiuni pentru companiile și organizațiile publice care nu respectă drepturile omului

În luna decembrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat două acte normative, menite să instituie un regim general de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului. Aceste două acte normative sunt deosebit de importante, întrucât creează un cadru care să permită Uniunii Europene să vizeze persoane, entități și organisme care sunt responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora la nivel mondial, ori implicate în încălcările și abuzurile respective sau asociate cu acestea, indiferent unde au avut loc.

        Este vorba despre Regulamentul (UE) 2020/1998 al Consiliului din 7 decembrie 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului și despre Decizia (PESC) 2020/1999 a Consiliului din 7 decembrie 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului, ambele publicate în Jurnalul Oficial L 410 din 2020.

       Printre măsuri restrictive se numără o interdicție de călătorie aplicabilă persoanelor fizice, precum și o înghețare a fondurilor, aplicabilă atât persoanelor fizice, cât și altor entități. În plus, persoanelor și entităților din UE li se va interzice să pună fonduri și resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect.

       Prin fonduri se înțelege, în sensul Regulamentului, activele financiare și beneficiile de orice natură, inclusiv, dar fără a se limita la:

• numerar, cecuri, creanțe în numerar, cambii, ordine de plată și alte instrumente de plată;
• depozite la instituții financiare sau la alte entități, solduri de conturi, creanțe și titluri de creanță;
• titluri de valoare și instrumente de datorie, inclusiv titluri și acțiuni, certificate reprezentând titluri de valoare, obligațiuni, bilete la ordin, warante, obligațiuni negarantate și contracte derivate, tranzacționate în mod public și privat;
• dobânzi, dividende sau alte venituri din active ori profitul provenit din active sau generat de acestea;
• credite, drepturi compensatorii, garanții, garanții de bună execuție sau alte angajamente financiare;
• acreditive, conosamente, contracte de vânzare;
• documente care atestă deținerea de cote-părți dintr-un fond sau din resurse financiare.

       De asemenea, înghețarea fondurilor înseamnă o acțiune menită să împiedice orice circulație, transfer, modificare, utilizare, accesare sau tranzacționare de fonduri, în orice mod care ar avea ca rezultat orice modificare a volumului, a cuantumului, a locației, a proprietății, a posesiei, a naturii ori a destinației acestora sau orice altă modificare ce ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestionarea portofoliului.

       Noul cadru juridic de sancționare se aplică:

1. genocidului;
2. crimelor împotriva umanității;
3. următoarelor încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora:
   1. tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante,
   2. sclavia,
   3. execuțiile și asasinatele extrajudiciare, sumare sau arbitrare,
   4. disparițiile forțate de persoane,
   5. arestările sau detențiile arbitrare;
4. altor încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora, incluzând dar nelimitându-se la următoarele:
   1. încălcări sau abuzuri, în măsura în care aceste încălcări sau abuzuri sunt larg răspândite, sistematice sau reprezintă motive de profundă îngrijorare în ceea ce privește obiectivele politicii externe și de securitate comune prevăzute la articolul 21 din TUE: traficul de persoane, precum și abuzurile împotriva drepturilor omului comise de persoane care introduc ilegal migranți, astfel cum se menționează în prezentul articol,
   2. violența sexuală și bazată pe gen,
   3. încălcări sau abuzuri în ceea ce privește libertatea de întrunire și de asociere pașnică,
   4. încălcări sau abuzuri în ceea ce privește libertatea de opinie și de exprimare,
   5. încălcări sau abuzuri în ceea ce privește libertatea religioasă sau de convingere.

       Promovarea și apărarea drepturilor omului redevine astfel prioritate a acțiunii externe a UE, iar cele doua acte normative reflectă hotărârea UE de a aborda încălcările grave ale drepturilor omului și abuzurile grave împotriva acestora.

       Pentru mai multe detalii, accesați Regulamentul (UE) 2020/1998 și  Decizia (PESC) 2020/1999.