Traseul către numirea în magistratură

     Examenul de absolvire organizat la finalul studiilor din cadrul Institutului Național al Magistraturii reprezintă una dintre cele mai complexe proceduri de evaluare din sistemul juridic românesc. Regulamentul din 27 noiembrie 2025, aprobat prin Hotărârea nr. 160 din 27 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1125 din 5 decembrie 2025, stabilește arhitectura detaliată a acestui proces, punând accent atât pe competențele teoretice și abilitățile practice, cât și pe maturitatea psihologică, etica profesională și buna reputație a auditorilor de justiție.

     Examenul este structurat în trei componente esențiale: o probă scrisă, o probă orală și evaluarea psihologică. Fiecare dintre acestea acoperă un aspect diferit al profesiei juridice:

• Proba scrisă testează cunoștințele teoretice, capacitatea de aplicare a normelor legale, structura argumentării și rigurozitatea raționamentului. Subiectele sunt unice la nivel național, iar elaborarea lor presupune menținerea unui standard unitar pentru întregul corp de auditori.
• Proba orală urmărește modul în care candidatul poate construi și susține un raționament juridic în timp real. Interacțiunea cu membrii comisiei pune în evidență flexibilitatea gândirii, capacitatea de argumentare și modul de raportare la jurisprudență.
• Evaluarea psihologică verifică aptitudinile de adaptare, echilibrul emoțional, gestionarea situațiilor tensionate și capacitatea de a lua decizii într-un cadru presant. Această etapă contribuie la identificarea acelor trăsături necesare exercitării unei profesii care presupune responsabilitate, autonomie și contact direct cu situații de vulnerabilitate umană.

     Cele trei probe formează împreună o evaluare multidimensională, menită să depășească simpla testare de cunoștințe.

     Regulamentul prevede existența unor comisii distincte pentru fiecare etapă: comisia de examinare, comisia de contestații și comisia psihologică. Membrii lor trebuie să îndeplinească cerințe stricte de independență și să evite orice situație de incompatibilitate. Elaborarea subiectelor, corectarea lucrărilor și stabilirea baremelor se realizează în proceduri securizate, iar comunicarea notelor se face transparent. Lucrările scrise sunt anonimizate, ceea ce asigură o evaluare obiectivă, fără interferențe personale. Proba orală se desfășoară în condiții reglementate clar: comisia are obligația de a formula întrebări relevante pentru profilul profesiei, iar evaluarea se concentrează pe argumentare, nu pe memorare.

     Corectarea se realizează pe baza unui barem unic. Atunci când diferențele dintre corectori depășesc un anumit prag, lucrarea este reevaluată de încă un evaluator, ceea ce reduce riscul unor aprecieri subiective. Media finală reflectă o combinație între probele scrise, probele orale și rezultatul evaluării psihologice. Scopul este de a identifica acei absolvenți care pot susține ritmul și complexitatea activității judiciare.

     Candidații pot depune contestație atât asupra notelor obținute la proba scrisă, cât și asupra eventualelor nereguli privind procedura. Contestațiile sunt analizate de o comisie separată de cea care a evaluat inițial lucrările, pentru a elimina orice risc de influență sau prejudecată. Nota stabilită în urma soluționării contestațiilor este definitivă.

     Pentru evaluarea psihologică, contestațiile pot viza doar corecta aplicare a procedurii, nu interpretarea rezultatelor.

     Regulamentul introduce o etapă suplimentară de evaluare: verificarea bunei reputații a auditorului de justiție. Această etapă analizează conduita profesională pe parcursul anilor de formare, modul de respectare a normelor instituționale, eventualele abateri disciplinare, dar și integritatea și comportamentul în activitățile de practică și instruire. Concluziile comisiei privind buna reputație pot influența direct posibilitatea numirii în funcția de magistrat, chiar dacă candidatul a promovat toate probele examenului. Rezultatele examenului sunt publicate în mai multe etape: notele inițiale, notele după soluționarea contestațiilor și lista finală cu auditorii declarați admiși. Numirea în funcția de judecător sau procuror stagiar este realizată ulterior de Consiliul Superior al Magistraturii, în baza acestor rezultate.

     Prin structura actuală, examenul de absolvire nu este doar o formalitate finală, ci un proces complex, menit să verifice dacă absolventul Institutului Național al Magistraturii poate face față cerințelor etice, profesionale și psihologice ale magistraturii.

Consultă AICI dispozițiile cuprinse în Hotărârea nr. 160/2025 pentru aprobarea Regulamentului privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii