Regimul restricțiilor pre- și postangajare în instituțiile și autoritățile publice

     Modificările aduse Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicate în Monitorul Oficial nr. 621 din 2 septembrie 2010, prin Legea nr. 189/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 1065 din 19 noimebrie 2025, conturează un cadru juridic distinct dedicat prevenirii influențelor nepermise între sectorul public și persoanele juridice de drept privat.

     Noul Capitol III (art. 7¹–7⁶) introduce reguli generale privind activitățile permise și interdicțiile aplicabile în perioada de preluare și încetare a funcțiilor publice. Art. 7² alin. (1) din Legea nr. 176/2010 vizează categoriile de persoane expuse potențialelor conflicte de interese profesionale, între care:

• personal implicat în programe cu fonduri externe/bugetare,
• experți și personal implicat în evaluarea ofertelor în achiziții publice,
• personal cu funcții de conducere, supraveghere și control,
• personal implicat în emiterea de autorizații/acreditări/licențe,
• consilieri juridici ai instituțiilor,
• auditori publici interni,
• funcții de conducere politică (ex.: consilieri prezidențiali și de stat).

     Sunt exceptate structurile din apărare, ordine publică și securitate națională.

     Art. 7¹ alin. (2) din același act normativ interzice, timp de 12 luni de la numirea/angajarea în funcție, exercitarea activităților de supraveghere sau control, precum și participarea la încheierea de contracte în numele instituției, cu persoana juridică de drept privat la care persoana a activat, remunerat sau neremunerat, în cele 12 luni anterioare. Intervalul de 12 luni este denumit perioada de reflecție.

     Potrivit art. 7¹ alin. (3), timp de 12 luni după încetarea funcției, persoana nu poate desfășura activități profesionale care:

• se suprapun sau interferează cu atribuțiile exercitate în ultimele 12 luni în cadrul instituției publice,
• sunt de natură să afecteze imparțialitatea și transparența relației cu persoana juridică de drept privat.

     Obligația se referă atât la activități remunerate, cât și neremunerate.

     Art. 7³ introduce obligativitatea depunerii a două declarații distincte:

• declarația preangajare, în 15 zile de la numirea/începerea activității,
• declarația postangajare, în 15 zile de la încetarea funcției/activității.

     Ambele se depun exclusiv în format electronic, prin platforma e-DAI, cu semnătură electronică calificată. Instituția angajatoare păstrează o copie la dosarul profesional și o utilizează pentru delimitarea atribuțiilor ce pot fi exercitate în perioada de reflecție.

     Art. 7⁶ din lege impune ca fiecare instituție să desemneze, prin act administrativ, o persoană sau structură responsabilă cu: înregistrarea, verificarea și transmiterea declarațiilor prin e-DAI, elaborarea listei activităților desfășurate în ultimele 12 luni (la încetarea funcției), gestionarea abținerilor, notificărilor și sesizărilor către Agenția Națională de Integritate, dar și cu monitorizarea respectării restricțiilor și transmiterea sesizărilor motivate către Agenţia Naţională de Integritate. Structura responsabilă acționează în regim de imparțialitate și confidențialitate.

     Legea nr. 189/2025 modifică art. 8 și 10 din Legea nr. 176/2010, conferind Agenţiei Naţionale de Integritate atribuții suplimentare, printre care enumerăm:

• verificarea respectării restricțiilor pre- și postangajare,
• evaluarea sesizărilor transmise de instituțiile publice,
• constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute la art. 29¹,
• elaborarea îndrumărilor metodologice și efectuarea instruirilor.

     Activitatea de evaluare se desfășoară în baza principiilor legalității, confidențialității, imparțialității, independenței operaționale și celerității.

     Nerespectarea obligațiilor (depunerea cu întârziere a declarațiilor, desfășurarea activităților interzise, omiterea notificărilor, sau neconcordanțe între activitățile exercitate și lista atribuțiilor) poate genera răspundere contravențională, disciplinară și, după caz, penală, în raport cu dispozițiile art. 29¹ din Legea nr. 176/2010 și cu normele legilor speciale aplicabile.

Consultă AICI forma consolidată a Legii nr. 176/2010  privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative