Într-o societate democratică funcțională, libertatea de exprimare și accesul liber la informație sunt valori esențiale, dar care trebuie exercitate în mod responsabil. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), în calitatea sa dublă de garant al interesului public și de autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, este chemat să păstreze acest echilibru sensibil între libertate și protecție. Astfel, pe 7 august 2025 va intra în vigoare Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 573 din 25 iunie 2025 privind codul de reglementare a conţinutului audiovisual. Actul normativ se regăsește publicat în Monitorul Oficial al României nr. 641 din 8 iulie 2025.
CNA are, prin lege, atribuții clare: să protejeze demnitatea umană, să apere pluralismul informațional, să reglementeze comunicările comerciale și să garanteze exercitarea dreptului la replică. De asemenea, trebuie să promoveze accesibilitatea programelor pentru persoanele cu dizabilități și să susțină producțiile audiovizuale europene. Totodată, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului.
Minorul are dreptul la protejarea imaginii şi a vieţii sale intime, private şi familiale. Condiţiile de participare a minorului la un program audiovizual trebuie să ţină seama de sensibilitatea şi vulnerabilitatea specifice vârstei, în general, şi de personalitatea minorului, în particular. Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situaţii dificile. În producţiile audiovizuale minorul nu poate fi folosit sau expus de către părinţi, rude, reprezentanţi legali, avocaţi sau alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lui, în scopul de a obţine pentru ei avantaje de orice fel sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.
Prezentarea sau participarea minorului în vârstă de până la 14 ani în cadrul programelor audiovizuale este supusă următoarelor limitări şi condiţii:
Minorul cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani acuzat de comiterea unei infracţiuni sau victimă a unei infracţiuni ori abuzat fizic, psihic sau sexual poate fi prezentat în programele de ştiri, în emisiuni de dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
Minorul, părinţii sau reprezentantul legal trebuie să fie informat/informaţi cu privire la drepturile lui/lor înainte de filmare sau de înregistrare. Orice acord scris între cele două părţi trebuie să cuprindă prevederile acelor articole din Legea audiovizualului şi din prezenta decizie, care reglementează protecţia minorului, în funcţie de vârsta acestuia. Participarea minorului în vârstă de până la 14 ani la programe audiovizuale, altele decât evenimentele culturale şi competiţiile sportive, este posibilă numai cu acceptul acestuia, precum şi cu consimţământul scris al părinţilor sau, după caz, al reprezentantului legal.
Imaginile în care minorii sunt implicaţi în acte de violenţă sau de natură implicit sau explicit sexuală, de orice natură, vor fi difuzate numai dacă:
Nu se va comunica adresa paginii de internet în care sunt postate asemenea imagini şi nici nu se va face trimitere la siteuri în care sunt comunicate astfel de adrese.
În cadrul sistemului naţional de alertă/răpire/dispariţie a minorului, serviciile de radiodifuziune şi televiziune generaliste şi de ştiri sunt obligate să difuzeze, într-un interval de timp de 3 până la 8 ore de la solicitarea autorităţilor în drept şi în condiţiile agreate cu acestea, informaţiile privind minorii răpiţi sau dispăruţi. În cadrul serviciilor media audiovizuale, furnizate prin orice mijloc, este interzisă orice referire peiorativă, defăimătoare sau discriminatorie la originea etnică, naţionalitatea, rasa ori religia minorului, precum şi la aspectul fizic ori la o eventuală dizabilitate a acestuia.
Într-o eră dominată de transformări tehnologice rapide, protejarea valorilor fundamentale rămâne o misiune dificilă, dar esențială. CNA se poziționează ca un actor-cheie în acest demers, căutând să îmbine libertatea editorială cu responsabilitatea juridică. Prin reglementările pe care le adoptă, instituția nu doar că răspunde obligațiilor legale interne și europene, ci acționează în interesul public – apărând drepturile minorilor, promovând un mediu media echilibrat și protejând demnitatea umană într-un spațiu comunicațional din ce în ce mai fragmentat și mai influent.
Detalii despre protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine, precum și despre asigurarea respectării normelor ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române, disponibile AICI