Cooperarea poliţienească internaţională

     În data de 3 mai 2025, a intrat în vigoare Legea nr. 51 din 28 aprilie 2025 privind cooperarea poliţienească internaţională şi pentru modificarea unor acte normative în domeniu, emisă de către Parlament și publicată în Monitorul Oficial nr. 384 din 30 aprilie 2025. Cooperarea polițienească internațională este un pilon esențial al combaterii criminalității transfrontaliere, al asigurării securității internaționale și al protecției drepturilor fundamentale. Într-un context globalizat, în care rețelele criminale operează peste granițe, nicio țară nu poate face față singură amenințărilor de securitate.

     Cooperarea polițienească internațională este ansamblul de mecanisme, acorduri și structuri prin care autoritățile de aplicare a legii (poliție, jandarmerie, alte organe de anchetă penală) colaborează în mod organizat, reciproc și legal cu instituții similare din alte state, pentru:

• prevenirea și combaterea criminalității;
• urmărirea penală și extrădarea infractorilor;
• protejarea victimelor;
• schimbul de informații și probe;
• realizarea unor operațiuni comune.

     Se desemnează punct unic de contact pentru cooperarea poliţienească internaţională Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, structură fără personalitate juridică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. CCPI este autoritatea competentă responsabilă la nivel naţional de coordonarea şi facilitarea schimbului de informaţii în temeiul prezentei legi, cu excepţia cazurilor în care prin acte normative se stabilesc atribuţii specifice în sarcina altor autorităţi desemnate ca puncte naţionale de contact în domeniul propriu de competenţă.

     Schimbul de informaţii se realizează în baza cererii de informaţii transmise de către autorităţile competente, prin intermediul CCPI sau direct de către autorităţile desemnate. Cererile de informaţii respectă cerinţele prevăzute anterior, la art. 11 şi art. 19 alin. (1) din lege.

     CCPI şi autorităţile desemnate române transmit cererile de informaţii punctului unic de contact al altui stat numai atunci când există motive obiective să se creadă că datele şi informaţiile solicitate sunt în acord şi proporţionale cu scopul prezentei legi, iar datele şi informaţiile solicitate sunt disponibile statului în cauză/solicitat. CCPI transmite cererea de informaţii formulată de către punctul unic de contact al altui stat sau de către autoritatea desemnată străină către autoritatea competentă română, în funcţie de obiectul acesteia, de competenţa materială şi cea teritorială.

     În cazul în care autoritatea căreia i s-a transmis cererea de informaţii constată că nu este competentă să o soluţioneze, aceasta sesizează de îndată autoritatea competentă română să o soluţioneze, concomitent cu informarea CCPI. În cazul în care autoritatea competentă română sesizată apreciază că nu este competentă să soluţioneze cererea de informaţii şi nu poate stabili cui revine această competenţă, transmite CCPI cererea în vederea reevaluării situaţiei, a deciderii măsurilor de urmat şi formulării unui răspuns. Obligaţia autorităţilor competente române de soluţionare a cererii de informaţii operează de la momentul primirii acesteia.

     Cererea de informaţii cuprinde următoarele:

1. autoritatea solicitantă;
2. data şi numărul de înregistrare al lucrării;
3. scopul cererii de informaţii;
4. datele persoanelor implicate, menţionate în conformitate cu documentele lor de identitate naţionale sau internaţionale, dacă sunt cunoscute;
5. motivele obiective pentru care se consideră că autoritatea solicitată dispune de informaţiile solicitate;
6. precizarea dacă aceasta are sau nu are caracter de urgenţă, cu motivarea în caz afirmativ a urgenţei prin raportare la condiţiile prevăzute anterior;
7. descrierea faptelor, modului de operare, circumstanţelor, indicarea infracţiunii la care se referă şi/sau prezentarea faptelor de natură penală despre care există informaţii că sunt pregătite sau comise;
8. obiectul cererii, cu precizarea detaliată a informaţiilor solicitate;
9. o explicaţie a legăturii dintre scopul cererii de informaţii şi orice persoană fizică sau juridică ori entitate la care se referă informaţiile, după caz;
10. restricţii privind utilizarea informaţiilor cuprinse în cerere în alte scopuri decât cele pentru care au fost transmise;
11. ofiţerul de caz şi datele de contact ale acestuia;
12. clasa de secretizare.

     Cererea de informaţii are caracter urgent în situaţia în care informaţiile solicitate îndeplinesc una sau mai multe dintre următoarele condiţii:

1. sunt esenţiale pentru prevenirea unei ameninţări imediate şi grave la adresa siguranţei publice;
2. sunt necesare pentru prevenirea unei ameninţări iminente la adresa vieţii sau integrităţii fizice a unei persoane;
3. sunt necesare pentru adoptarea unei decizii care poate implica menţinerea unor măsuri restrictive care echivalează cu privarea de libertate;
4. există un risc iminent să îşi piardă relevanţa, dacă nu sunt furnizate de urgenţă, şi sunt considerate importante pentru prevenirea, depistarea sau investigarea infracţiunilor.

     Prin Legea nr. 51/2025, România își modernizează legislația în domeniul cooperării polițienești internaționale, aliniindu-se cu bunele practici europene. Actul normativ echilibrează nevoia de securitate cu exigențele privind protecția drepturilor omului, oferind autorităților un instrument clar, actual și eficient în lupta împotriva criminalității globale.

Click AICI pentru textul integral