Combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar

Ministrul educației a emis Ordinul nr. 7.701 din 6 decembrie 2024 privind aprobarea Metodologiei pentru monitorizarea, evaluarea, identificarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 8 și 8 bis din 9 ianuarie 2025.

Segregarea este definită ca fiind o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane.

În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilității sau al cerințelor educaționale speciale, denumite în continuare CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației.

Potrivit metodologiei, consecințele educaționale și sociale ale segregării școlare sunt:

• dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de neșcolarizare;
• incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de abandon școlar;
• incapacitatea de a atrage și a menține profesori calificați în școlile în care se manifestă segregare școlară, fapt care afectează calitatea educației;
• incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziția lor către cicluri superioare de școlarizare;
• menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară;
• contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate;
• rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive;
• scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească.

    La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar se înființează Comisia școlară pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității.

    Unitățile de învățământ preuniversitar care înregistrează în urma monitorizării scoruri de segregare școlară peste pragul de alertă, revizuiesc, în termen de trei luni de la finalul calendarului actualizat de monitorizare, Planul de dezvoltare instituțională, precum și Planul de acțiune al școlii, prin includerea a cel puțin unei ținte strategice pentru eliminarea tipului/tipurilor și formei/formelor de segregare școlară evidențiate prin scoruri de alertă.

    Pentru prevenirea segregării școlare, unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minimum 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă. În situațiile în care acest lucru nu e posibil, ponderea elevilor aparținând grupurilor vulnerabile va fi cel mult egală cu ponderea acestora la nivelul formațiunii de studiu.

    Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt fel decât cel pe șiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc.

    Măsurile specifice de prevenire a segregării școlare pe un anumit criteriu sunt corelate cu celelalte măsuri specifice de prevenire a segregării școlare, astfel încât prevenirea/reducerea unui anumit tip de segregare școlară să nu ducă la apariția/creșterea altui tip de segregare școlară.

Pentru detalii, accesați Metodologia!