Condițiile utilizării semnăturii electronice

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 647 din 8 iulie 2024 a fost publicată Legea nr. 214 din 5 iulie 2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale  și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea.

Actul normativ stabilește condițiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice și documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală electronică sau un sigiliu electronic și stabilește condițiile prestării serviciilor de încredere și atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.

Astfel, principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general și predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată și semnătura electronică simplă) și de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. Mai mult, legea stabilește condițiile prestării serviciilor de încredere și atribuțiile autorităților și instituțiilor publice in domeniul prestării serviciilor de încredere.

Actul normativ confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice și pot fi utilizate ca mijloace de probă în fața instanțelor de judecată. Utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică este asociată clasificării actelor juridice în funcție de modul de formare, respectiv dacă potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de validitate sau de probă a unui act juridic.

Cu privire la efectele juridice în funcție de tipul de semnătură electronică, documentul electronic semnat cu o semnătură electronică calificată este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Semnătura electronică calificată produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă.

   Documentul electronic emis de către o autoritate sau o instituție publică sau de către o persoană în exercitarea și în limitele atribuțiilor sale de putere publică, semnat cu o semnătură electronică calificată sau care are aplicat un sigiliu electronic calificat este asimilat unui înscris autentic.

   În cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de validitate a unui act juridic, documentul electronic îndeplinește această cerință dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată sau cu o semnătură electronică avansată care, în condițiile prezentei legi, produce aceleași efecte precum semnătura olografă.

  Potrivit legii, documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri:

• actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;
• documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligațiilor care s-au născut din documentul electronic;
• părțile au agreat în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe. Părțile confirmă prin același act faptul că au înțeles riscurile și sarcina probei privind semnătura electronică avansată. În cazul raporturilor juridice în care ambele părți sunt profesioniști înscrisul distinct se poate semna și cu semnătură electronică avansată.

  Nu în ultimul rând, documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri:

• în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani, cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului;
• înscrisul semnat cu o semnătură electronică simplă este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligațiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică;
• în cazul în care ambele părți sunt profesioniști și acestea au agreat în mod expres, printr-un înscris semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe. Părțile confirmă prin același act că au înțeles riscurile și sarcina probei privind semnătura electronică simplă.

Pentru mai multe detalii, accesați Legea nr. 214 din 5 iulie 2024!