Metodologia-cadru privind înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate cu statut de unităţi-pilot, aprobată prin Ordinul Ministerului Educației nr. 4.575 din 3 iunie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 524 din 6 iunie 2024. Astfel, metodologia-cadru reglementează înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate cu statut de unităţi-pilot, în conformitate cu art. 24 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

     Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot sunt unităţi de învăţământ din reţeaua naţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, conform reglementărilor legale în vigoare. Unităţile-pilot funcţionează cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educaţiei. Aceste intervenţii educaţionale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaţionale inovative, modele educaţionale bilingve şi alte forme alternative de organizare, finanţare şi management, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

     Procedura de pilotare poate fi iniţiată de:

1. Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei;
2. unităţi de învăţământ, conform prezentei metodologii-cadru;
3. inspectorate şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin ordin al ministrului educaţiei.

     Selecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot se realizează în următoarele etape:

a. Ministerul Educaţiei lansează o procedură de selecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vederea autorizării ca unitate-pilot.

b. Unităţile de învăţământ care doresc să se autorizeze ca unităţi-pilot transmit către Ministerul Educaţiei proiectul de pilotare, conform modelului din anexa nr. 1 la metodologia-cadru, împreună cu:

(i) solicitare scrisă din partea unităţii de învăţământ, pentru autorizarea cu statut de unitate-pilot;

(ii) declaraţie scrisă, asumată de conducerea unităţii de învăţământ, de exprimare a disponibilităţii şi a capacităţii de aplicare a intervenţiei pilotate;

(iii) document din care să rezulte acordul părinţilor, în urma consultării consiliului/asociaţiilor reprezentative ale părinţilor din cadrul unităţii de învăţământ, decizie luată cu acordul majorităţii celor prezenţi (50% + 1 din numărul celor prezenţi), şi, după caz, a consultării consiliului elevilor.

     Criteriile aplicabile pentru selectarea unităţilor-pilot sunt următoarele:

a) structura instituţională este adecvată aplicării proiectului de pilotare;

b) structura resurselor umane calificate/specializate şi profilul profesional al cadrelor didactice implicate sunt adecvate implementării intervenţiei pilotate;

c) durata propusă pentru implementarea intervenţiei pilotate este de minimum 1 (un) an şcolar şi maximum un ciclu de învăţământ;

d) grupul-ţintă vizat prin planul de pilotare care trebuie să cuprindă:

(i) personal care este implicat în managementul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot;

(ii) personal didactic din învăţământul preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot, care are norma de bază la solicitant;

(iii) elevi/preşcolari/antepreşcolari ai unităţii de învăţământ cu statut de unitate-pilot;

e) proiectul strategiei de pilotare şi planul de acţiune sunt complete şi detaliate, evidenţiindu-se clar motivaţia pentru intervenţia propusă spre pilotare;

f) analiza de nevoi care justifică necesitatea proiectului pentru creşterea performanţei şi prezintă atât fundamentarea pilotării, cât şi investigarea aspectului ce urmează a fi pilotat şi caracterul inovator;

g) activităţile propuse sunt corelate cu resursele alocate şi cu rezultatele preconizate ale proiectului;

h) şcoala manifestă deschidere către comunitate prin implicarea altor actori de la nivel local în planul de pilotare;

i) sunt descrise scopul şi obiectivele concrete ale pilotării, precum şi modalităţile prin care se va schimba situaţia actuală;

j) este prezentată modalitatea de monitorizare şi evaluare a pilotării, precum şi metodologia propusă pentru atingerea obiectivelor, a rezultatelor şi a impactului.

     Evaluarea proiectelor de pilotare constă în verificarea documentelor depuse de către solicitant şi acordarea unui punctaj în baza criteriilor din Grila de evaluare a proiectului, prevăzută la anexa nr. 3 la metodologia-cadru. Repartizarea proiectelor către membri se realizează de către preşedintele comisiei, cu evitarea conflictelor de interese, respectiv a situaţiilor care afectează exercitarea imparţială şi obiectivă a atribuţiilor membrilor comisiei, din motive care implică familia, viaţa afectivă, afinităţile politice sau naţionale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect. În acest sens, toţi membrii comisiei vor semna o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate, conform anexei nr. 2 la metodologie.

     În cadrul etapei de evaluare, fiecare proiect de pilotare este verificat din punctul de vedere al îndeplinirii criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 - Grila de evaluare a proiectului-pilot. Proiectele care obţin la toate criteriile din grila de evaluare un punctaj total de peste 60 puncte sunt declarate admise.

     În cazul în care se constată lipsa unor documente sau existenţa unor necorelări în cadrul documentelor depuse, membrii solicită clarificări solicitanţilor. Secretarii centralizează şi transmit unităţilor de învăţământ solicitările de clarificări. Solicitantul transmite răspunsul la solicitarea de clarificări, secretariatul preia documentele şi le înaintează spre analiză membrilor. În etapa de evaluare, se pot solicita maximum două seturi de clarificări.

     Termenul de răspuns la solicitarea de clarificări este de 2 (două) zile lucrătoare. În cazul în care solicitantul consideră în mod justificat că termenul de răspuns nu poate fi respectat, poate cere prelungirea termenului cu maximum 2 (două) zile lucrătoare, situaţie în care se stabileşte un nou termen de răspuns. În cazul în care solicitantul nu furnizează clarificările sau acestea nu sunt transmise în termenul stabilit, evaluarea se va efectua pe baza ultimelor documente primite. După primirea şi analizarea răspunsului, membrii finalizează şi transmit către secretariat grila de evaluare a proiectului-pilot.

     Dacă solicitarea sau documentele-suport fac referire la o altă unitate de învăţământ, atunci proiectul este considerat respins. În situaţia în care se identifică pasaje similare în proporţie de 70% între aplicaţii, acestea vor fi descalificate. Lipsa unuia dintre documentele menţionate în anexa nr. 1 - Formular standard pentru autorizare ca unitate-pilot şi completarea neconformă sau ulterioară etapei de solicitare a clarificărilor atrag după sine respingerea proiectului.

Totalitatea dispozițiilor cuprinse în textul Metodologiei-cadru privind înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate cu statut de unităţi-pilot, disponibile AICI