Regulamentul nr. 20 din 13 octombrie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 707 din 21 octombrie 2009 se aplică instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice române, şi sucursalelor din România ale instituţiilor financiare, persoane juridice străine, prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare şi reglementează:

1. înscrierea în registre a instituţiilor financiare nebancare;
2. comunicarea modificărilor intervenite în situaţia instituţiilor financiare nebancare;
3. cerinţe prudenţiale aplicabile instituţiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special.

     Banca Națională a României a emis Regulamentul nr. 3 din 12 mai 2023 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, act ce se regăsește publicat în Monitorul Oficial nr. 481 din 31 mai 2023.

     Capitolul  IV din Regulamentul nr. 20/2009 cuprinde dispoziții privind cerințele prudențiale. Aceste dispoziții se aplică instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice române, şi, în mod corespunzător, sucursalelor din România ale instituţiilor financiare, persoane juridice străine, înscrise în Registrul special şi reglementează:

• metodologia de calcul al fondurilor proprii şi nivelul minim al acestora;
• limitele maxime de expunere a instituţiilor financiare nebancare faţă de contrapartide;
• cadrul general privind organizarea, controlul intern, auditul intern şi administrarea riscurilor semnificative.

     Astfel, legiutorul introduce secțiunea ce dispune asupra indicatorului de lichiditate. Astfel, instituţiile financiare nebancare trebuie să menţină un indicator de lichiditate imediată, care este egal cu raportul dintre lichiditatea efectivă şi lichiditatea necesară.

     Lichiditatea efectivă este compusă din următoarele elemente:

1. casa şi alte valori, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi d) art. 111^2 din regulament;
2. creanţe asupra instituţiilor de credit, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b)-d) art. 111^2 din regulament;
3. creanţe asupra clientelei, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b)-d) art. 111^2 din regulament;
4. titluri de datorie deţinute în vederea tranzacţionării, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d) art. 111^2 din regulament;
5. titluri de datorie ce nu sunt deţinute în vederea tranzacţionării, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b)-d), iar în cazul dobânzilor aferente acestor titluri, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) art. 111^2 din regulament;
6. titluri de capital, altele decât titlurile de participare deţinute în filiale, în entităţi asociate şi în entităţi controlate în comun, sub rezerva îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. d) art. 111^2 din regulament.

     Elementele prevăzute mai sus vor îndeplini, după caz, următoarele condiţii:

1. nu au scadenţă;
2. au o scadenţă reziduală mai mică de 30 de zile;
3. au o întârziere la plată de maximum 7 zile la nivel de contract;
4. sunt libere de gaj.

     Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) şi (2) ale art. 111^2 din regulament, în vederea determinării lichidităţii efective, pentru creditele reînnoibile automat (revolving) se va lua în considerare următoarea sumă:

1. suma minimă de rambursat cu scadenţă mai mică de 30 de zile;
2. valoarea integrală a facilităţii de creditare, în situaţia în care data de expirare a acesteia este mai mică de 30 de zile şi nu există o opţiune contractuală de prelungire.

     Elementele avute în vedere la determinarea lichidităţii efective care sunt evaluate la cost amortizat se iau în calcul la valoarea contabilă înainte de deducerea ajustărilor pentru pierderi aşteptate (valoarea contabilă brută).

     Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. d) art. 111^2 din regulament, în situaţia în care elementele prevăzute la alin. (1) lit. c)-e) art. 111^2 din regulament sunt gajate în vederea garantării de împrumuturi atrase de instituţiile financiare nebancare, intrările de numerar aferente elementelor indicate, respectiv, după caz, ratele scadente şi dobânzile de primit, se pot lua în calcul în vederea determinării lichidităţii efective, în condiţiile respectării următoarelor cerinţe cumulative:

1. împrumuturile pentru care au fost gajate nu înregistrează întârziere la plată;
2. ratele scadente şi dobânzile de primit îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) art. 111^2 din regulament.

     Lichiditatea necesară este compusă din următoarele elemente:

1. datorii privind instituţiile de credit;
2. datorii privind clientela;
3. datorii constituite prin titluri;
4. alte datorii;
5. garanţii emise şi angajamente de garantare asumate şi alte datorii contingente;
6. angajamente de creditare şi alte angajamente.

     Elementele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) şi lit. f) art. 111^3 nu au scadenţă sau au o scadenţă reziduală mai mică de 30 de zile. Prin derogare, la determinarea lichidităţii necesare, instituţiile financiare nebancare nu iau în considerare garanţiile emise în numele şi în contul statului sau care sunt contragarantate de autorităţi ale administraţiei publice centrale.De asemenea, la determinarea lichidităţii necesare, elementele de tipul garanţiilor emise şi angajamentelor de garantare asumate sunt luate în calcul la o valoare ajustată, prin aplicarea unui coeficient de ponderare de 30%.

     Instituţiile financiare nebancare înregistrează o singură dată elementele aferente lichidităţii efective şi necesare. Indicatorul de lichiditate imediată, calculat conform art. 111^1, trebuie menţinut cel puţin la nivelul de 100%. Indicatorul se calculează la finele lunii pentru care se face raportarea.

Regulamentul nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, în forma sa consolidată la zi - AICI