Procesul de digitalizare fiscală din România a făcut un pas decisiv odată cu intrarea în vigoare, la 19 septembrie 2025, a Procedurii privind transmiterea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, aprobată prin Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.213/2025 și publicată în Monitorul Oficial nr. 860/2025. Această reglementare se așază pe un fundament normativ mai amplu, format din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015 din 20 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2025) și din Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, publicată în Monitorul Oficial nr. 647 din 8 iulie 2024.

     Potrivit Codului de procedură fiscală, declarațiile fiscale sunt actele prin care contribuabilul își declară impozitele, taxele și contribuțiile datorate sau informații relevante pentru stabilirea bazei impozabile. Codul reglementează și principiile administrării fiscale: legalitatea, aplicarea unitară a legii, rolul activ al organului fiscal și buna-credință. În acest cadru, obligația de depunere a declarațiilor fiscale capătă o dimensiune digitală: administrația fiscală nu mai este doar receptor de documente pe hârtie, ci un partener într-un ecosistem electronic, în care contribuabilul trebuie să fie identificat, autentificat și protejat juridic. 

     Pentru ca depunerea online să fie validă, declarațiile trebuie semnate cu semnătură electronică calificată, recunoscută de lege ca echivalentă semnăturii olografe, așa cum dispune legiutorul în art. 4 alin. 1 din Legea nr. 214/2024. Această lege transpune în dreptul intern Regulamentul (UE) nr. 910/2014 (eIDAS), stabilește efectele juridice ale semnăturilor electronice, sigiliilor electronice și mărcilor temporale. Totodată, actul normativ consacră echivalența între documentul electronic semnat calificat și înscrisul sub semnătură privată ori authentic și asigură trasabilitatea și validitatea probatorie a documentelor digitale. Astfel, Legea nr. 214/2024 oferă garanțiile juridice necesare pentru ca declarațiile fiscale depuse electronic să producă aceleași efecte ca cele depuse pe suport fizic.

     Procedura adoptată în septembrie 2025 detaliază pașii prin care contribuabilul poate folosi certificatul calificat în relația cu ANAF:

1. înregistrarea certificatului calificat prin formularul 150, transmis electronic și semnat digital. Organul fiscal verifică datele și aprobă cererea, dacă informațiile sunt valide.
2. împuternicirea reprezentanților: declarațiile pot fi depuse și de avocați, consultanți fiscali sau experți contabili, pe baza unui mandat. Legea permite ca aceeași persoană să utilizeze certificatul pentru mai mulți contribuabili.
3. revocarea dreptului de utilizare: contribuabilul poate solicita încetarea accesului prin formularul 151, depus tot online.
4. evidența informatică: ANAF gestionează prin aplicații informatice registrul cererilor aprobate, respinse sau revocate, asigurând trasabilitatea și controlul asupra certificatelor utilizate.

     Cele trei reglementări formează împreună un cadru unitar, după cum urmează. Codul de procedură fiscală stabilește obligația de declarare și principiile administrării fiscale. Legea nr. 214/2024 garantează valoarea juridică a semnăturii electronice și a documentului electronic. Procedura ANAF din 2025 reglementează mecanismul tehnic și administrativ prin care contribuabilul utilizează certificatul calificat pentru depunerea online a declarațiilor. Această arhitectură normativă conferă siguranță juridică procesului de digitalizare și elimină riscurile de contestare a validității documentelor depuse electronic.

     Contribuabilii trebuie să dețină un certificat calificat valid și să îl înregistreze la ANAF. Profesioniștii (avocați, consultanți fiscali, experți contabili) pot reprezenta contribuabilii prin mandate electronice, ceea ce facilitează gestionarea obligațiilor fiscale pentru persoane juridice și grupuri de firme.

     Procedura elimină treptat interacțiunea fizică cu administrația fiscală, reducând birocrația și accelerând fluxurile de lucru. Organele fiscale au la dispoziție un sistem informatic care permite verificarea, validarea și trasabilitatea documentelor, în conformitate cu obligațiile de transparență și legalitate impuse de Codul de procedură fiscală.

     Adoptarea Procedurii privind transmiterea declaraţiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă marchează un moment de consolidare legislativă și administrativă în domeniul fiscal. În tandem cu Legea nr. 214/2024 și cu Codul de procedură fiscală, aceasta transformă depunerea declarațiilor fiscale într-un proces digital, sigur și eficient, aliniat standardelor europene. Digitalizarea nu mai este doar o opțiune, ci obligația firească a administrației fiscale moderne – una care aduce beneficii atât contribuabililor, cât și instituțiilor publice prin reducerea costurilor, transparență și creșterea încrederii în actul fiscal.

CLICK pentru a consulta reglementările cuprinse în textul Procedurii privind transmiterea declaraţiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, aprobate prin Ordinul nr. 2.213/2025