În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1085 din 10 noiembrie 2022 au fost publicate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate prin Ordinul nr. 2.853 din 7 noiembrie 2022.

Reamintim că, în luna iulie, a fost oficializată legea prin care se creează cadrul pentru programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Normele de aplicare vor intra însă în vigoare în data de 1 ianuarie 2023; de atunci clădirile cu risc seismic ridicat deținute de persoane fizice și firme vor putea fi incluse în programul ce va permite consolidarea lor pe banii statului.

Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat este un program multianual, finanțat de la bugetul de stat, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice, în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora.

Acesta cuprinde următoarele subprograme:

• Subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință;
• Subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

   Reamintim că stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:

• clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
• clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;
• clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;
• clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.

Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință vor fi incluse în program, dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii:

• prezintă un regim de înălțime de minimum P + 3 etaje și minimum 10 apartamente;
• valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g.

   Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale vor fi incluse în program în funcție de următoarele criterii:

1. clasa de importanță a clădirii, fiind incluse doar clădirile încadrate în clasele I și II de importanță;
2. valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g.

   Categoriile de cheltuieli din devizul general, care se pot finanța de la bugetul de stat prin program, în vederea consolidării și reabilitării clădirilor, sunt:

• cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiții;
• cheltuieli pentru elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, verificarea tehnică a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție și asistența tehnică din partea proiectantului;
• cheltuieli pentru realizarea investiției de bază;
• cheltuieli pentru organizarea de șantier;
• cheltuieli diverse și neprevăzute.

   Consolidate cu bani de la stat, clădirile nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință, și timp de 10 ani, în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare.

   Finanțarea dată în cadrul programului pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic va fi nerambursabilă, iar pentru firme va fi acordată sub forma unui ajutor de stat.

Pentru lista de lucrări eligibile pentru consolidare seismică și creșterea eficienței energetice, accesați Normele metodologice din 7 noiembrie 2022!