Legea nr. 242 din 20 iulie 2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei naţionale de interoperabilitate a fost emisă de către Parlamentul României, ea fiind publicată pe 27 iulie 2022 în Monitorul Oficial nr. 752 și intrând în vigoare la 3 zile de la publicare.

     Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la tehnologii, echipamente, programe software şi datele utilizate de acestea, în vederea contribuirii la creşterea gradului de interconectare între sistemele informatice ale autorităţilor şi instituţiilor publice şi la facilitatea schimbului de date între acestea, pornind de la principiile şi obiectivele Cadrului european de interoperabilitate. Ea reglementează crearea, operaţionalizarea şi administrarea instrumentului/mijlocului necesar pentru livrarea într-un format integrat a mai multor servicii electronice prin implementarea platformei de interoperabilitate. De asemenea, actul stabileşte atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la utilizarea şi integrarea în Platforma naţională de interoperabilitate, precum şi schimbul de date, respectiv atribuţiile autorităţii publice responsabile pentru crearea, dezvoltarea şi administrarea acesteia.

     Prezenta lege are ca obiectiv creşterea calităţii serviciilor publice prin facilitarea schimbului de date între sisteme informatice, reducerea sarcinilor birocratice şi administrative ale persoanelor fizice şi juridice şi creşterea transparenţei utilizării datelor de către autorităţile şi instituţiile publice. Se aplică prin participare voluntară, în baza unui contract de schimb de date, şi persoanelor juridice de drept privat, respectiv persoanelor care exercită profesii liberale reglementate, celor care deţin sisteme informatice şi dispun de date care prezintă interes pentru autorităţile şi instituţiile publice. Nu se aplică registrelor de bază gestionate de instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia celor necesare furnizării serviciilor publice, respectiv a registrelor de bază pentru care autorităţile şi instituţiile publice solicită în mod expres interconectarea cu Platforma naţională de interoperabilitate.

     Normele de referinţă pentru realizarea interoperabilităţii în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, denumite în continuare NRRI, conţin măsurile şi obligaţiile pentru autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, altele decât normele conţinute în prezenta lege, în vederea asigurării interoperabilităţii între autorităţile şi instituţiile publice sau entităţile private pentru furnizarea serviciilor publice. NRRI conţin un set de elemente comune, precum vocabular, concepte, principii, recomandări, standarde, specificaţii şi practici.

     Interoperabilitatea este înţeleasă în sensul ei multidimensional, ţinând cont de dimensiunile legale, organizaţionale, semantice şi tehnice, şi această abordare este avută în vedere încă de la conceperea serviciilor şi a sistemelor şi pe tot parcursul ciclului lor de viaţă: planificare, proiectare, achiziţie, implementare, derulare. Lanţul de interoperabilitate se manifestă în practică din oficiu între autorităţile şi instituţiile publice şi în contracte de schimb de date între entităţi şi sectoare publice şi între entităţi publice şi private.

     În scopul furnizării serviciilor publice, registrele de bază reprezintă fundamentul asigurării interoperabilităţii sistemelor informatice ale autorităţilor şi instituţiilor publice.

     Sunt registre de bază cel puţin următoarele baze de date:

1. Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor, prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale, prevăzut în Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prevăzut în Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară, prevăzut de Legea nr. 297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată;
5. Registrul central al comerţului, ţinut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi registrele comerţului ţinute de oficiile registrului comerţului organizate în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, prevăzute în Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
6. Buletinul procedurilor de insolvenţă, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
7. Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
8. Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor;
9. Baza de date a portalului instanţelor de judecată;
10. Registrul contribuabililor persoane fizice;
11. Registrul contribuabililor persoane juridice;
12. Registrul de date privind resursele minerale, perimetrele de prospecţiune, explorare, exploatare de resurse minerale;
13. Registrul naţional ONG;
14. Registrul matricol unic;
15. Sistemului electronic naţional, prevăzut în Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederi detaliate legate de Registrul național al registrelor, precum și de Platforma naţională de interoperabilitate - AICI