Codul administrativ, mai exact Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale. Prezentul cod se completează cu Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu alte reglementări de drept comun aplicabile în materie. Codul administrativ a fost adoptat de Guvern și publicat în  Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2021.

      Ultimele modificări și completări asupra Codului administrativ au intrat în vigoare pe 3 februarie 2021, fiind produse de Ordonanța de urgență nr. 4 din 27 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 117 din 3 februarie 2021. Ele vizează în principal instituția prefectului, așa cum vom detalia mai jos.

     Ordonanța de urgență nr. 4/2021 introduce noi condiții în numirea în funcția de prefect/subprefect. Astfel, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
e) are studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
f) a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

     Condiţia prevăzută la lit. f) se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat. Prin excepţie, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum 1 an de la data  emiterii actului de numire în funcţie să absolve un astfel de program.

     La încetarea termenului de 1 an de la numire, persoana numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect în condiţiile enunțate anterior şi care nu a absolvit programul de formare specializată este eliberată de drept din funcţia de demnitate publică deţinută. Pe perioada exercitării funcţiei de prefect sau subprefect se suspendă contractul de muncă, respectiv raportul de serviciu al acestuia, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

     Cu caracter de noutate, legiutorul introduce în art. 265 din Codul administrativ funcţia de secretar general al instituţiei prefectului. Secretarul general al instituţiei prefectului este înalt funcţionar public şi se subordonează nemijlocit prefectului. Secretarul general al instituţiei prefectului este absolvent de studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice. Secretarul general al instituţiei prefectului asigură stabilitatea funcţionării instituţiei prefectului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele instituţiei. Secretarul general al instituţiei prefectului sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 şi coordonează structura/ structurile de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii. Atribuţiile secretarului general al instituţiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministerului care coordonează instituţia prefectului, cu avizul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

     Colegiul prefectural va avea, conform art. 267 din Cod, o nouă structură, el fiind acum compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituţiei prefectului şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz.

     În cap. VI al Codului administrativ, la art. 275, este integrat un nou alineat ce dispune ca ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituţiei prefectului. În cazul în care funcţia publică de secretar general al instituţiei prefectului nu este ocupată prin niciuna dintre modalităţile prevăzute de lege, contrasemnarea ordinelor prefectului se realizează de către conducătorul compartimentului juridic din instituţia prefectului.

     În aria competenței de emitere a actelor administrative privind raporturile de serviciu ale înalţilor funcţionari publici, art. 397 dispune ca numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu ale înalţilor funcţionari publici, precum şi sancţionarea disciplinară a înalţilor funcţionari publici se fac, în condiţiile legii, de către prim-ministru, prin decizie, cu excepţia funcţiilor publice pentru care competenţa de numire este reglementată expres prin acte normative speciale.

Totalul dispozițiilor actualizate la zi ale Codului administrativ - AICI