Luni, 11 ianuarie 2020, Ministerul Justiției a lansat  în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Acest proiect de lege are în vedere modalitatea de soluționare a contestației privind tergiversarea procesului.

Prin aceste modificări se urmărește modificarea legislației procedurale civile, pentru a-i permite justițiabilului să facă o contestație privind tergiversarea procesului, care să fie soluționată, direct, de către instanța ierarhic superioară celei criticate, ori  de un alt complet al instanței, dacă vorbim de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Contestaţia privind tergiversarea procesului se poate face în următoarele cazuri:

1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;
2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;
4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.

    Tergiversarea procesului poate fi invocată pe calea contestației de oricare dintre părțile unui litigiu și, atunci când participă la judecată, chiar și de procuror.

    Altfel spus, pot avea calitate procesuala activă în cadrul contestației privind tergiversarea procesului: reclamantul, pârâtul, terții intervenienți și procurorul, în cauzele în care acesta participă la judecată.

    Oricare dintre persoanele menționate poate formula contestatia privind tergiversarea procesului dacă apreciază că a fost încălcat dreptul la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil.

    Reamintim că prin Decizia Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 976 din 22 octombrie 2020, a fost admisă excepția de neconstituționalitate referitoare la dispoziţiile art. 524 alin. (3) din Codul de procedură civilă, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.

    Astfel, instanța de contencios constituțional a constatat neconformitatea dispozițiilor care stabilesc competența de soluționare, în primă instanță, a contestației privind tergiversarea procesului în sarcina completului care judecă cererea principală cu prevederile art. 21 alin. (3) și art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, precum și cu cele ale art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

    De asemenea, Curtea a constatat și nerespectarea dispozițiilor art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

    În decizia amintită, CCR a statuat că „faptul că o contestaţie s-ar judeca mai repede de către completul învestit cu judecarea cauzei în fond sau că acesta cunoaşte mai bine problemele apărute în judecarea cauzei de fond nu justifică soluţionarea contestaţiei cu încălcarea garanţiilor procesuale asociate dreptului la un proces echitabil, şi anume imparţialitatea obiectivă a instanţei”, fiind exclusă posibilitatea ca aceasta să fie judecată de acelaşi complet care soluţionează fondul, acestuia lipsindu-i imparţialitatea obiectivă.

    Așadar, principala problemă era că același complet de judecată care soluționa cauza și era criticat pentru durata nerezonabilă a procesului era și cel care - cel puțin inițial - soluționa contestația. Abia după ce primeau un răspuns negativ, cei care au făcut contestația puteau înainta o plângere instanței ierarhic superioare, cu privire la aceeași problemă.

    Dacă va intra în vigoare modificarea, va exista un singur grad de jurisdicție, în ceea ce privește soluționarea contestației privind tergiversarea procesului.

    O altă modificare propusă prin proiectul de lege este accea de a transforma procedura de soluționare a contestației privind tergiversarea procesului dintr-una fără citare în una cu citarea părților, în camera de consiliu.

Proiectul de lege poate fi accesat AICI.