Prin Hotărârea nr. 20 din 14 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 274 din 3 aprilie 2023, s-a aprobat noul Regulament privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții – Secția I civilă, Secția a II – a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal – și Secțiile Unite, cu competență proprie.

De asemenea, în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători.

În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor repartizării aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție se generează, prin programul ECRIS, numărul unic de dosar la nivel național, format din numărul din registrul general electronic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, numărul identificator al instanței - (1) - și anul înregistrării dosarului.

Dosarele se întocmesc și se arhivează atât în format hârtie, cât și în format electronic. În format hârtie, dosarele care, potrivit legii, se arhivează de către celelalte instanțe se transmit, după soluționare, acestora.

Formatul electronic al fiecărui dosar este introdus, de la data constituirii sau înregistrării sale pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în aplicația „Dosarul electronic“, prin intermediul căreia se asigură, cu respectarea legii, accesul părților, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum și posibilitatea depunerii, în aceeași modalitate, a unor acte la dosarul cauzei.

   Repartizarea aleatorie a dosarelor se efectuează prin programul ECRIS, atât la nivelul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și la nivelul completurilor de 5 judecători.

   Dovezile de repartizare aleatorie a cauzei se atașează la dosar și constau în:

• rezoluția tipizată prin care se dispune repartizarea, semnată de președintele secției ori de judecătorul desemnat (se vor menționa în întregime numele și prenumele), iar pentru dosarele înregistrate la completurile de 5 judecători, de vicepreședintele cu atribuții în materie civilă sau penală, după caz;
• rezoluția prin care se atestă repartizarea aleatorie, semnată de persoana desemnată în acest scop (se vor menționa în întregime numele și prenumele);
• lista cauzelor repartizate în ziua respectivă, generată de programul ECRIS;
• orice alte înscrisuri referitoare la aspecte ulterioare procedurii de repartizare aleatorie inițială.

   Cu privire la Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, noul act normativ prevede că recursul în interesul legii se judecă de un complet format din președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, președinții de secții din cadrul acesteia și un număr de 20 de judecători.

   Completul este prezidat de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.

   Cu privire la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, regulamentul prevede că în materie penală, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective.

   În cauzele supuse prevederilor Codului de procedură civilă, în cazul în care chestiunea de drept privește activitatea unei singure secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sesizarea se judecă de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și:

• 8 judecători din cadrul secției respective, conform art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, cu modificările ulterioare, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la data de 31 decembrie 2016;
• 12 judecători din cadrul secției respective, pentru sesizările formulate în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017.

   În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează și completuri de 5 judecători, cu competența de judecată prevăzută de lege.

   La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.

   Completurile de 5 judecători sunt prezidate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre vicepreședinți sau de președinții de secție, atunci când aceștia au fost desemnați, prin tragere la sorți, să facă parte din complet.

   În cazul în care dintr-un complet de 5 judecători fac parte doi sau trei președinți de secție, aceștia vor conduce completul prin rotație, în ordine alfabetică.

Pentru mai multe detalii, accesați Regulamentul!