Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România


     Începând cu 3 Decembrie 2020, intră în vigoare Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea nr. 1.031 din 27 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1171 din 3 decembrie 2020. Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România stabileşte viziunea, principiile şi modul de acţiune pentru administrarea în România a vaccinurilor autorizate de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Prezenta strategie are la bază atât analiza situaţiei de la nivel naţional şi european a răspândirii SARS-CoV-2, cât şi analiza situaţiei cazurilor grave şi, respectiv, a mortalităţii generate de COVID-19. Prin această strategie, România îşi propune să asigure accesul la vaccinarea împotriva COVID-19 în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei de COVID-19 pe teritoriul ţării.

      Documentul are în vedere întregul proces şi lanţ de vaccinare împotriva COVID-19, de la principiile generale până la organizarea vaccinării, depozitarea vaccinurilor, păstrarea lanţului de frig, monitorizarea siguranţei şi eficacităţii şi managementul deşeurilor. Având în vedere importanţa comunicării cu actorii-cheie şi cu publicul larg, strategia propune liniile generale care vor sta la baza strategiei de comunicare a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 din România.

     Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România are în vedere următoarele elemente-cheie:

  1. principii generale privind organizarea vaccinării împotriva COVID-19 în România;
  2. principii generale pentru strategia de comunicare;
  3.  cadrul legal - naţional şi european;
  4.  etapele vaccinării împotriva COVID-19 în România;
  5. reţeaua de stocare şi distribuţie;
  6. monitorizarea acoperirii vaccinale, a siguranţei şi eficacităţii.

     Strategia de vaccinare îşi propune să contribuie la reducerea morbidităţii şi mortalităţii ca urmare a infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi, prin aceasta, la menţinerea capacităţii de asistenţă medicală din partea sistemului public de sănătate şi la limitarea efectelor negative pe care pandemia de COVID-19 le-a produs asupra societăţii, economiei şi vieţii oamenilor. Organizarea şi coordonarea activităţilor din cadrul procesului de vaccinare se realizează de către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului.

     Tipurile de vaccinuri utilizate în campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 vor avea autorizare centralizată la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului, oferind astfel garanţia conformităţii cu toate cerinţele legislative şi de calitate europene, respectiv conform Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman. Este de aşteptat ca disponibilitatea şi accesul la vaccinurile împotriva COVID-19 să fie limitate în etapele iniţiale ce vor urma autorizării, din cauza capacităţii insuficiente de producţie şi a cererii extrem de ridicate. Prin urmare, este important ca modalitatea de alocare şi distribuire a vaccinurilor să se facă în mod echitabil.

     Recomandările privind grupurile prioritare au fost elaborate în concordanţă cu documente emise de OMS şi ECDC în urma consultărilor de ţară realizate cu 19 ţări din Europa şi a analizei situaţiei existente în România în momentul realizării acestui document. Aceste recomandări sunt în dinamică şi pot fi actualizate în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi de eficienţa tipurilor de vaccinuri aprobate şi disponibile pentru diferite categorii populaţionale. Aceste grupuri prioritare sunt cele care ar trebui vaccinate în prima etapă, urmând ca, odată epuizată această etapă, vaccinarea să fie disponibilă pentru toată populaţia, în vederea asigurării protecţiei faţă de formele severe şi realizării imunităţii colective, estimată în prezent la circa 70% din totalul populaţiei.

Categoriile populaţionale se detaliază după cum urmează:

1. Etapa I - lucrătorii din domeniul sănătăţii şi social - sistem public şi privat:

  • personalul din spitale şi unităţi ambulatorii, respectiv personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personalul administrativ, securitate şi pază şi alte categorii;
  • personalul din sistemul de medicină de urgenţă: ambulanţă, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
  • personalul din medicina primară - din reţeaua de medicină de familie, medicină şcolară şi asistenţă medicală comunitară;
  • personalul din laboratoare, farmacii şi alţi lucrători din domeniul sănătăţii;
  • personalul din serviciile stomatologice;
  • medici rezidenţi, elevi şi studenţi cu profil medical;
  • paramedici şi alţi voluntari care îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare;
  • personalul de îngrijire care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale şi medico-sociale;
  • personalul care acordă îngrijiri medicale şi sociale la domiciliu;
  • personalul din serviciile de sănătate publică, şi anume din Institutul Naţional de Sănătate Publică, direcţiile de sănătate publică;
  • personalul din unităţile sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie;
  • personalul din centrele de dializă şi transfuzii;
  • personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

2. Etapa a II-a:
a) populaţia la risc:
  (i) adulţi cu vârsta peste 65 de ani;
  (ii) persoanele aflate în evidenţă cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcţie de indicaţiile vaccinurilor utilizate;
b) lucrători care desfăşoară activităţi în domenii-cheie, esenţiale:
  (i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Preşedinţie, Guvern, ministere şi instituţii subordonate acestora;
  (ii) personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi al autorităţii judecătoreşti;
  (iii) personalul din sectorul economic vital:
  – procesare, distribuţie şi comercializare a alimentelor de bază, şi anume: panificaţie, lactate, carne, fructe şi legume;
  – uzine de apă, epurare, transport şi distribuţie apă;
  – centrale electrice, producţie, transport şi distribuţie curent electric;
  – unităţi de producţie, transport şi distribuţie gaze;
  – unităţi de producţie, transport şi distribuţie combustibili lichizi şi solizi;
  – unităţi de producţie, transport şi distribuţie medicamente şi materiale sanitare;
  – transport de persoane şi mărfuri;
  – noduri feroviare, aeroporturi civile şi militare, porturi esenţiale;
  – comunicaţii, şi anume Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, radioul şi televiziunea naţionale;
  (iv) personalul din unităţile de învăţământ şi creşe;
  (v) personalul poştal şi din servicii de curierat;
  (vi) personalul cultelor religioase;
  (vii) personalul din mass-media care desfăşoară activităţi cu risc crescut de expunere la infecţia cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unităţi medicale;
  (viii) personalul din domeniul salubrităţii şi deşeurilor;
3. Etapa a III-a - Populaţia generală:
a) populaţia adultă;
b) populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

Detalii pe larg despre organizarea și desfășurarea campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19, dar și despre monitorizarea acoperirii vaccinale, a siguranței și eficacității, în textul actului normativ – AICI.